Primul ghid montan din România, acuzat penal pentru ucidere din culpă
Pentru prima dată în România, un ghid montan a fost pus sub acuzare penală pentru ucidere din culpă, în urma accidentului de alpinism din Masivul Bucegi din 11 iulie 2026, soldat cu un mort și doi răniți. Procurorii au stabilit că responsabilitatea este exclusivă a ghidului, care a schimbat traseul fără verificări, a ignorat lipsa de experiență a cursanților și a ancorat tot grupul într-un singur piton vechi.
Pentru prima dată în istoria alpinismului din România, un procuror a pus un ghid montan sub acuzare penală pentru ucidere din culpă, într-un dosar deschis în urma unui accident de alpinism soldat cu moartea unei persoane. Este primul caz cunoscut în care responsabilitatea penală pentru moartea unui om a fost atribuită unui ghid montan în exercitarea activității sale profesionale.
Dosarul vizează accidentul produs pe 11 iulie 2026, pe traseul de escaladă Albișoara Brânei din zona abruptului Caraimanului, în Masivul Bucegi. În urma cedării unui punct de ancorare, o tânără de 36 de ani, Antonia Mihăilescu, medic stomatolog din București, și-a pierdut viața, iar alți doi bărbați au fost grav răniți. Ghidul a fost reținut timp de 24 de ore, ulterior fiind plasat sub control judiciar, cu interdicția de a-și mai exercita meseria, o altă premieră pentru România.
Cursul era organizat contra cost de Clubul Alpin Român, Filiala București, sub titlul „Atelier de inițiere în deplasarea autonomă și în siguranță în teren tehnic montan în condiții de vară". Participanții, fără experiență în alpinism, erau însoțiți de ghidul montan E.D.N., vicepreședintele asociației.
Conform anchetei Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, accidentul a fost precedat de schimbarea traseului ales inițial. Deși le comunicase cursanților că vor parcurge Valea Albă, ghidul a schimbat ruta în timpul deplasării și a ales Albișoara Brânei, un traseu mai dificil pe care, potrivit procurorilor, „nu îl cunoștea". Deși era experimentat și autorizat, ghidul nu avea asupra sa echipamentul tehnic necesar: nu dispunea de asigurări fixe (pitoane sau spituri), asigurări mobile (friend-uri și nuci) și nici de ciocan de alpinism. De asemenea, nu a ținut cont de lipsa de pregătire a cursanților, aspect pe care îl cunoștea după proba preliminară.
Momentul critic s-a produs în jurul orei 14:30, când grupul a ajuns pe o brână îngustă, deasupra unei căderi libere de peste 15 metri. Aici, ghidul a amenajat un punct de regrupare folosind un singur piton vechi existent în stâncă, pe care l-a verificat superficial. Toți patru, ghidul și cei trei cursanți, erau ancorați în acel singur punct. În timpul unei coborâri asistate, pitonul a ieșit din fisura în care era bătut, provocând căderea în gol a întregului grup. Antonia a murit pe loc, iar ceilalți doi au suferit leziuni grave, unul cu probleme la coloană.
Ancheta este în curs, iar încadrarea juridică s-ar putea extinde și la vătămare corporală, în funcție de evaluarea medico-legală a leziunilor supraviețuitorilor. Ghidul a declarat pentru Libertatea: „Mi-e frică!" Cazul a deschis o dezbatere amplă în comunitatea ghizilor montani din România privind responsabilitatea penală în activitatea de ghidare și standardele de siguranță.
